Noi ştim că toate lucrează împreună spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu, al celor ce sunt chemaţi în conformitate cu planul Său.

Căci pe cei pe care i-a cunoscut mai dinainte El i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, ca Acesta să fie primul născut dintre mai mulţi fraţi.

Şi pe aceia pe care i-a hotărât mai dinainte, i-a şi chemat; pe aceia pe care i-a chemat, i-a şi îndreptăţit; iar pe aceia pe care i-a îndreptăţit, i-a şi glorificat.
(NTR, Romani 8:28-30)

Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist

 
PDF Imprimare Email

BIBLIA – CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU

 

Noi credem şi mărturisim că Sfintele Scripturi ale Vechiului şi Noului Testament sunt inspirate de Duhul Sfânt. Ele sunt cuvântul lui Dumnezeu scris ca revelaţie dumnezeiască (descoperire) către neamul omenesc, sunt izvorul fără greşeală al conştiinţei de Dumnezeu.

 

Galateni 1:11 ...Evanghelia... nu este de obârşie omenească; ci descoperirea lui Cristos. II Petru 1:21 Căci nici o proorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânaţi de Duhul Sfânt. II Timotei 3:16 Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu... Ioan 10:35 ...Scriptura nu poate fi desfiinţată... Ioel 2:28 ...voi turna Duhul Meu... şi fiii şi ficele vor prooroci... Matei 10:20 ...Duhul Tatălui vostru va vorbi în voi... 1 Corinteni 2:10 ...Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Său... 11:23 ...Am primit de la Domnul ce v-am învăţat...

 

Biblia – Cuvântul lui Dumnezeu scris prin inspiraţia Duhului Sfânt e singura regulă şi normă de credincioşie şi purtare în viaţa aceasta.

 

Efeseni 1:13 ...după ce aţi auzit cuvântul adevărului (Evanghelia mântuirii voastre), aţi crezut... II Timotei 1:13 Dreptarul învăţăturilor sănătoase... ţine-l cu credinţă... Romani 10:17 ...credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin cuvântul lui Dumnezeu. II Timotei 3:16-17 Scriptura... este de folos... pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună. Psalmul 119:105 Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele...

 

Biblia e singura autoritate în materie de religie; ea e suficientă pentru învăţătura noastră. Astfel, nu e nevoie de sprijinul tradiţiei.

 

Matei 15:6 ...aţi desfiinţat Cuvântul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre. Ioan 17:17 Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul. Ioan 5:39 Cercetaţi Scripturile... Isaia 34:16 Căutaţi în cartea Domnului şi citiţi!... Fapte 17:11 ...cercetau Scripturile... Ioan 20:31 Dar lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi să credeţi că Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu; şi crezând, să aveţi viaţa în Numele Lui.

 

DESPRE DUMNEZEU

 

Noi credem şi mărturisim că este un Dumnezeu, Creatorul, Susţinătorul şi Stăpânitorul tuturor lucrurilor.

 

Geneza 1:1 La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul. Efeseni 4:6 Este un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor, care este mai presus de toţi, care lucrează prin toţi şi care este în toţi. Maleahi 2:10 N-avem toţi un singur Tată? Nu ne-a făcut un singur Dumnezeu?... Iov 31:15 ...Oare nu ne-a întocmit acelaşi Dumnezeu în pântecele mamei? Romani 1:19,20 ...ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu, le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui, se văd lămurit, de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El... 11:36 Din El, prin El şi pentru El sunt toate lucrurile. Psalmul 94:9 Cel ce a sădit urechea... a întocmit ochiul... Fapte 17:24 Dumnezeu, care a făcut lumea şi tot ce este în ea, este Domnul cerului şi al pământului...

 

În Biblie descoperim pe Dumnezeu ca Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, cu desăvârşire una şi nedespărţiţi în fiinţa lor.

 

II Corinteni 13:14 Harul Domnului nostru Isus Cristos, dragostea lui Dumnezeu şi împărtăşirea Sfântului Duh... Matei 28:19 ...în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. I Ioan 5:7 Căci trei sunt care mărturisesc în cer: Tatăl, Cuvântul şi Duhul Sfânt, şi aceşti trei una sunt.

 

1. Dumnezeu Tatăl

 

Ioan 6:27 ...căci Tatăl, adică însuşi Dumnezeu... I Petru 1:2 ...Dumnezeu Tatăl... Matei 11:25 ...Tată, Doamne al cerului şi al pământului... Marcu 14:36 ..."Ava", adică "Tată"... Luca 22:42 ...Tată, dacă voieşti... 23:34 ...Tată, iartă-i... 23:46 ...Tată, în mâinile Tale... Fapte 2:33 ...Dumnezeu... Tatăl... Romani 15:6 ...Dumnezeu, Tatăl... I Corinteni 8:6 ...Dumnezeu, Tatăl, de la care vin toate lucrurile...

 

2. Dumnezeu Fiul, Isus Cristos

 

Matei 16:16 Tu eşti Cristosul Fiul Dumnezeului celui viu... Ioan 1:1 ...şi Cuvântul era Dumnezeu. Luca 1:32 ...Fiul Celui Preaînalt... Fapte 8:37 ...Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu. 9:20 ...Isus este Fiul lui Dumnezeu. II Corinteni 1:19 ...Fiul lui Dumnezeu... I Ioan 2:24 ...veţi rămânea în Fiul şi în Tatăl. 3:23 ...să credem în numele Fiului Său Isus Cristos... 4:15 Cine va mărturisi că Isus este Fiul lui Dumnezeu... Ioan 20:31 ...că Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu...

 

3. Dumnezeu Duhul Sfânt

 

Ioan 4:24 Dumnezeu este Duh... II Corinteni 3:3 ...Duhul Dumnezeului celui viu... 3:17 Căci Domnul este Duhul; şi unde este Duhul Domnului... Iov 33:4 Duhul lui Dumnezeu m-a făcut... Isaia 48:16 ...Domnul, Dumnezeu m-a trimis cu Duhul Său... I Corinteni 2:10 ...Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Său... 2:12 Duhul care vine de la Dumnezeu... Ioan 15:26 ...Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl... 14:26 ...Duhul Sfânt pe care-l va trimite Tatăl... Luca 11:13 ...Tatăl vostru din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce îl cer! Fapte 5:32 ...Duhul Sfânt, pe care L-a dat Dumnezeu celor ce ascultă de El.

 

DESPRE OM

 

Noi credem şi mărturisim că omul este creat de Dumnezeu. Trupul omului – partea materială – e făcut din ţărână, iar natura spirituală a omului este din Dumnezeu, după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.

 

Geneza 1:27 Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său, l-a făcut după chipul lui Dumnezeu; parte bărbătească şi parte femeiască i-a făcut. Geneza 2:7 Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă şi omul s-a făcut astfel un suflet viu.

 

Dumnezeu a făcut pe om fără prihană, perfect dar nu desăvârşit, cu voinţa liberă de a alege binele sau răul.

 

Geneza 1:31 Dumnezeu S-a uitat la tot ce făcuse; şi iată că erau foarte bune. Eclesiastul 7:29 Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană... Geneza 2:17 Poţi să mănânci după plăcere din orice pom... dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci. Psalmul 107:17 ...prin purtarea lor vinovată ajunseseră nenorociţi. Deuteronom 30:15 Iată îţi pun azi înainte viaţa şi binele, moartea şi răul.

 

Prin căderea în păcat, omul a căzut sub blestem, şi a devenit incapabil de a trăi voia lui Dumnezeu. Prin naşterea firească, fiecare moşteneşte sămânţa păcatului, înclinarea spre rău, firea păcătoasă.

 

Romani 5:12 Printr-un singur om a intrat păcatul în lume... toţi au păcătuit... 5:19 ...prin neascultarea unui singur om, cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi... 7:17 ...păcatul locuieşte în mine. 7:18 Ştiu că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce-i drept, am voinţa să fac binele, dar n-am puterea să-l fac. 5:6 ...eram fără putere... 7:20 ...fac ce nu vreau să fac... 7:23 ...văd în mădularele mele o altă lege care... mă ţine rob legii păcatului.

 

Omul, fiind fiinţă liberă, e răspunzător înaintea lui Dumnezeu de toate faptele, vorbele şi gândurile sale. Toţi oamenii trebuie să moară, iar după moarte urmează judecata şi răsplătirea veşnică.

 

Romani 14:12 Fiecare din noi are să dea socoteală despre sine însuşi lui Dumnezeu. Matei 12:36 ...oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit. II Corinteni 5:10 Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată a lui Cristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul care-l va fi făcut când trăia în trup. Evrei 9:27 Căci oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea urmează judecata.

 

DESPRE PĂCAT

 

Noi credem şi mărturism că omul, creat de Dumnezeu după chipul şi asemănarea Sa, pentru preamărirea Sa şi o viaţă fericită în El, a fost ademenit de Diavol, devenind neascultător de porunca lui Dumnezeu, şi astfel a intrat în lume păcatul şi blestemul. Păcatul este lipsa de conformitate faţă de legea morală a lui Dumnezeu într-o acţiune, dispoziţie sau atitudine.

 

Geneza 3:13 Femeia a răspuns: "Şarpele m-a amăgit şi am mâncat din pom". I Ioan 5:17 Orice nelegiuire este păcat. Romani 14:23 Tot ce nu vine din încredinţare e păcat. Iacov 4:17 Cine ştie să facă binele şi nu-l face, săvârşeşte un păcat. Ioan 8:34 Cine trăieşte în păcat este rob al păcatului. Romani 6:13 Să nu mai daţi în stăpânirea păcatului mădularele voastre ca nişte unelte ale nelegiuirii... Eclesiastul 7:29 Dumnezeu a făcut pe oameni fără prihană, dar ei umblă cu multe şiretenii. Psalmul 51:4 Împotriva Ta am păcătuit şi am făcut ce este rău înaintea Ta. Efeseni 2:1-3 ... morţi în greşelile şi în păcatele voastre... între ei eram şi noi toţi odinioară, când trăiam în poftele firii noastre pământeşti, când făceam voile firii pământeşti... Deuteronom 9:7 ...tot răzvrătiţi împotriva Domnului aţi fost! I Ioan 3:4 Oricine face păcat, face şi fărădelege; şi păcatul este fărădelege.

 

Universalitatea păcatului: toţi oamenii sunt păcătoşi.

 

Romani 3:23 ...toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu. Eclesiastul 7:20 ...pe pământ nu este nici un om fără prihană, care să facă binele, fără să păcătuiască. Iov 15:16 ...omul care bea nelegiuirea ca apa. Romani 5:12 Printr-un singur om a intrat păcatul în lume şi prin păcat a intrat moartea şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit. I Ioan 1:8 Dacă zicem că nu avem păcat, ne înşelăm singuri şi adevărul nu este în noi. I Împăraţi 8:46 ...căci nu este om care să nu păcătuiască...

 

Consecinţa păcatului este moartea spirituală:

 

Romani 6:23 ...plata păcatului este moartea... 5:12 ...prin păcat a intrat moartea.... Geneza 2:17 ...să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca vei muri negreşit. Iacov 1:15 ...păcatul odată făptuit, aduce moartea.

 

DESPRE MÂNTUIRE

 

Noi credem şi mărturisim că mântuirea este scăparea omului de sub urmările călcării legilor divine. Ea are de a face cu natura omului şi cu faptele făcute de el.

Omul nu se poate mântui pe sine. El nu se poate spăla de păcatele sale, nu se poate dezvinovăţi şi nici nu se poate ascunde de pedeapsa pentru păcat.

 

Ieremia 2:22 Chiar dacă te-ai spăla cu silitră, chiar dacă ai da cu multă sodă, nelegiuirea ta tot ar rămânea scrisă înaintea Mea, zice Domnul Dumnezeu. Romani 1:20 ...nu se pot dezvinovăţi. Amos 9:2-3 De-ar pătrunde chiar până la locuinţa morţilor, şi de acolo îi va smulge mâna Mea; de s-ar sui chiar până în ceruri, şi de acolo îi voi pogorî... de s-ar ascunde de privirile Mele chiar în fundul mării, şi acolo voi porunci şarpelui să-i muşte.

 

Omul nu-şi poate crea merite, prin fapte bune, ca să-şi acopere trecutul vinovat şi să dobândească mântuirea.

 

Romani 3:20 ...nimeni prin faptele legii. Isaia 64:6 ...toate faptele noastre bune sunt ca o haină mânjită. Ieremia 13:23 ...aţi putea voi să faceţi binele, voi, care sunteţi deprinşi să faceţi răul?

 

Mântuirea e prin harul lui Dumnezeu. Ea este un dar care ni se dă gratuit, fără să o merităm. Faptele bune sunt roade ale mântuirii.

 

Tit 2:11 Harul lui Dumnezeu... aduce mântuire... Efeseni 2:8-9 Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă; şi aceasta nu vine de la voi ci este darul lui Dumnezeu; nu prin fapte ca să nu se laude nimeni. Fapte 15:11 ...suntem mântuiţi prin harul Domnului Isus. Tit 3:5 El ne-a mântuit, nu pentru faptele făcute de noi.

 

Mijlocul de mântuire este Domnul Isus, care a fost răstignit în locul nostru. Un alt mijloc (cruce, taine, sfinţi) nu există.

 

Fapte 4:12 În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer nici un alt Nume dat oamenilor, în care trebuie să fim mântuiţi. I Ioan 2:2 El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre. Isaia 53:5 El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Efeseni 1:7 În El avem răscumpărarea, prin sângele Lui iertarea păcatelor, după bogăţiile harului Său. II Corinteni 5:18 Dumnezeu... ne-a împăcat cu El prin Isus Cristos. Romani 3:24-25 ...sunt socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său, care este în Isus Cristos. Pe El Dumnezeu L-a rânduit mai dinainte să fie o jertfă de ispăşire.

 

Această mântuire săvârşită pe cruce, care se poate primi în mod gratuit, e pentru toţi oamenii, indiferent de rasă, naţionalitate sau clasă socială.

 

I Ioan 2:2 El este jertfa de ispăşire pentru păcatele... întregii lumi. Tit 2:11 Harul aduce mântuirea pentru toţi oamenii. I Timotei 2:4 Dumnezeu... voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi.

 

Pentru ca omul păcătos să se poată bucura de această mântuire, el trebuie să îndeplinească două condiţii: pocăinţa şi credinţa. Ele sunt totdeauna nedespărţite.

- Pocăinţa înseamnă recunoaşterea păcatului, părerea de rău pentru el, părăsirea lui şi mărturisirea lui în faţa Domnului, adică întoarcerea la Dumnezeu (Luca 15:11-24).

- Credinţa înseamnă primirea de către păcătos a harului divin pe care îl oferă Dumnezeu în Cristos, spre mântuire şi viaţa veşnică.

 

Marcu 1:15 El zicea: "...Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie. Luca 13:3 Dacă nu vă pocăiţi toţi veţi pieri... Fapte 2:38 Pocăiţi-vă, le-a zis Petru, şi fiecare din voi să fie botezat... Fapte 17:30 Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă, şi porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască. Fapte 16:31 Crede în Domnul Isus şi vei fi mântuit...

 

NAŞTEREA DIN NOU

 

Noi credem şi mărturisim că naşterea din nou este regenerarea vieţii, înzestrându-ne cu o dispoziţie şi atitudine duhovnicească sfântă; ea cuprinde întreg caracterul: intelectul, sentimentul şi voinţa. Astfel, fiecare păcătos, pentru a deveni un adevărat credincios, trebuie să fie născut din nou.

 

Ioan 3:7 Trebuie să vă naşteţi din nou.

 

Prin puterea sa proprie, omul nu se poate naşte din nou, nu se poate schimba.

 

Ieremia 13:23 Poate un Etiopian să-şi schimbe pielea...? Tot aşa aţi putea voi să faceţi binele...? Ioan 15:5 Despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic.

 

Fără naşterea din nou, toate încercările de a face fapte bune pe care să le răsplătească Dumnezeu în ziua judecăţii, de a trăi voia lui Dumnezeu, sunt falimentare, nu pot da nici un rezultat bun. Prin naşterea firească, noi moştenim o fire păcătoasă, care dă roadele păcatului. Suntem ca şi un pădureţ care nu poate să aducă roade bune. Oricât l-ai îngriji, tot poame pădureţe ar aduce. Numai altoirea e ceea ce poate schimba firea.

 

Matei 7:16-18 Culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini?... Pomul rău nu poate face roade bune. Romani 8:7 ...ea (firea pământească) nu se supune Legii lui Dumnezeu şi nici nu poate să se supună. Matei 12:34 ...cum aţi putea voi să spuneţi lucruri bune, când voi sunteţi răi?

 

Naşterea din nou e lucrarea divină pe care o face Dumnezeu în viaţa păcătosului pentru a corespunde voinţei Sale. Pentru ca un păcătos să fie născut din nou, el trebuie să se pocăiască şi să creadă, adică să primească mântuirea prin har. Atunci Dumnezeu face lucrarea naşterii din nou prin Cuvântul Său şi prin Duhul Sfânt.

 

I Petru 1:23 ...aţi fost născuţi din nou... prin Cuvântul lui Dumnezeu. Iacov 1:18 El ne-a născut... prin Cuvântul adevărului. Ioan 3:5 ...dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu. Efeseni 2:10 Noi suntem lucrarea Lui...

 

Naşterea din nou nu este o îmbunătăţire a vieţii, ci schimbarea radicală a vieţii. Ea nu e schimbarea efectului, ci a cauzei determinante; nu e curăţirea vieţii exterioare, ci a vieţii interioare.

 

II Corinteni 5:17 Căci dacă este cineva în Cristos, este o făptură nouă; cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi. Romani 6:4 ...să trăim o viaţă nouă. Coloseni 3:9-10 ...v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi cu faptele lui şi v-aţi îmbrăcat cu omul cel nou...

 

Naşterea din nou ne dă calitatea de copii ai lui Dumnezeu; ea ne face părtaşi firii dumnezeieşti, capabili de a trăi voia lui Dumnezeu. Ea este a doua fire în viaţa noastră. După cum, prin altoire, pădureţul nu este stârpit ci continuă să existe însă fără să i se dea posibilitatea de manifestare, tot aşa e şi cu naşterea din nou: firea veche e răstignită – pusă în imposibilitatea de acţiune – iar firea nouă creşte şi aduce roadă. Calitatea altoiului este cu totul deosebită de cea a pădureţului: în esenţa lemnului, în frunze şi în fructe. Aşa e şi cu cel născut din nou: toate trebuie să arate calitatea de copil al lui Dumnezeu.

 

Ioan 3:6 Ce e născut din carne este carne, şi ce este născut din Duh este duh. Galateni 5:22-23 Roada Duhului dimpotrivă este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor. Matei 7:17 Pomul bun face roade bune.

 

Prin naşterea din nou devenim moştenitori ai lui Dumnezeu. Dreptul la moştenire veşnică e pe baza înrudirii noastre cu Dumnezeu. Cine nu e născut din nou nu e copil al lui Dumnezeu şi nici nu are drept la moştenirea veşnică.

 

Romani 8:17 Dacă suntem copii, suntem şi moştenitori ai lui Dumnezeu, şi împreună moştenitori cu Cristos. Ioan 3:3 Dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.

 

DESPRE BISERICĂ

 

Noi credem şi mărturisim că, după Noul Testament, totalitatea credincioşilor, fără deosebire de rasă, naţionalitate sau clasă socială, din toate timpurile, din cer şi de pe pământ, formează Biserica lui Cristos: Biserica Universală. Această Biserică nu e o organizaţie pământească vizibilă, ci e organismul viu, spiritual, al celor mântuiţi, adică al celor ce au crezut în Cristos şi au fost născuţi din nou.

 

Evrei 12:23 ...Biserica celor întâi născuţi, care sunt scrişi în ceruri. Fapte 20:28 ...Biserica Domnului pe care a câştigat-o cu însuşi sângele Său. Matei 16:18 ...pe această piatră voi zidi Biserica Mea. Efeseni 1:22-23 ...Bisericii, care este trupul Lui.

 

În limba greacă, cuvântul "biserică" (ekklesia) a însemnat o adunare a celor chemaţi de acasă şi de la afacerile lor ca să se ocupe de chestiuni de interes public. Acest cuvânt a fost adoptat pentru a numi nu numai Biserica Universală, ci şi o biserică locală, organizată şi independentă, a urmaşilor lui Cristos dintr-o localitate, care se întruneau pentru închinăciune.

Biserica locală, după învăţătura Noului Testament, este unitatea voluntară a unui grup de credincioşi dintr-o localitate, născuţi din nou şi botezaţi pe baza mărturisirii personale a credinţei lor în Domnul Isus Cristos – ca Mântuitorul lor. Ei se unesc laolaltă cu scopul de a se închina lui Dumnezeu, de a se zidi sufleteşte, de a se păstra curată credinţa şi învăţătura creştină – potrivit cu învăţăturile Noului Testament – şi de a colabora la propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu.

La început Biserica se întrunea în case particulare.

 

Matei 18:20 Acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor. Romani 16:5 Spuneţi sănătate Bisericii care se adună în casa lor. I Corinteni 16:19 Aquila şi Priscila împreună cu Biserica din casa lor. Coloseni 4:15 Spuneţi sănătate lui Nimfa şi Bisericii din casa lor. Fapte 8:1 Bisericii din Ierusalim... Galateni 1:22 Bisericilor lui Cristos care sunt în Iudeea. I Corinteni 1:2 Biserica lui Dumnezeu care este în Corint...

 

Conducerea directă a Bisericii o are Cristos prin Duhul Sfânt. Nu recunoaştem grade ierarhice. Cei ce primesc anumite însărcinări sunt slujitori ai bisericii, nu stăpâni care să poruncească.

 

Coloseni 1:18 El (Cristos) este Capul trupului, al Bisericii. Efeseni 1:22-23 L-a dat Căpetenie... Bisericii, care este trupul Lui. Efeseni 5:23 Cristos este Capul Bisericii. I Petru 5:3 Păstoriţi... nu ca şi cum aţi fi stăpâni.

 

Dreptul de membru al Bisericii nu se moşteneşte, ci se primeşte în mod individual, prin naşterea din nou. Acceptarea în rândurile membrilor unei biserici locale se face în chip voluntar şi personal, în urma botezului, pe baza mărturisirii credinţei în Domnul Isus. Membrii între ei se numesc "fraţi" şi sunt egali în drepturi şi îndatoriri indiferent de rasă, naţionalitate, clasă socială sau pregătire educaţională.

 

Matei 23:8 Voi toţi sunteţi fraţi. Efeseni 5:30 Noi suntem mădulare ale trupului Lui. Fapte 2:41 ...au primit propovăduirea, au fost botezaţi şi... la numărul ucenicilor s-au adaus aproape trei mii de suflete.

 

Organizarea bisericii locale e făcută pe principiul democraţiei autonome.

Programul dumnezeiesc are ca scop stabilirea Împărăţiei lui Dumnezeu în inimile oamenilor, iar Bisericile sunt mijloace alese de Dumnezeu pentru atingerea acestui scop. Bisericile au menirea de a proslăvi pe Dumnezeu, de a răspândi Evanghelia şi, prin părtăşia frăţească, de a da creşterea spirituală necesară fiecărui membru în parte.

 

Marcu 16:15 Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia. Efeseni 4:11-12 El a dat pe unii... în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Cristos. I Corinteni 14:4 ...cine prooroceşte zideşte sufleteşte Biserica. I Corinteni 14:5,12 ...în vederea zidirii sufleteşti a Bisericii. Efeseni 5:19 Vorbiţi între voi cu psalmi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului.

 

DESPRE SLUJITORII BISERICII

 

Noi credem şi mărturisim că în bisericile din Noul Testament au fost diferite feluri de lucrători speciali, dar ele au avut numai două clase de slujire, care au condus afacerile spirituale şi materiale ale Bisericilor: bătrânii (presbiteri, păstori, episcopi) şi diaconii.

 

Filipeni 1:1 Către toţi sfinţii... care sunt în Filipi, împreună cu episcopii şi diaconii.

 

1. Titlurile de "episcop", "presbiter" şi "păstor" au fost date celui mai înalt slujitor din bisericile Noului Testament. Toate aceste numiri sunt pentru una şi aceeaşi slujbă: supravegherea, păstorirea şi cârmuirea spirituală a Bisericii.

 

Fapte 20:17-18 Pavel a trimis la Efes şi a chemat pe presbiterii bisericii... şi le-a zis: "Luaţi seama dar la toată turma peste care v-a pus Duhul Sfânt episcopi, ca să păstoriţi Biserica Domnului.

 

Pentru ca cineva să fie în slujba aceasta, trebuie să aibă calităţile descrise de apostolul Pavel în I Timotei 3:1-7 şi Tit 1:5-9.

Metoda alegerii este arătată în cuvântul grec heirotonia – tradus câteodată "rânduit" – care înseamnă "a vota cu ridicare de mână".

Această alegere se face de către Biserica adunată cu acest scop.

 

Fapte 14:23 Au rânduit presbiteri în fiecare Biserică.

 

Păstorul este supus şi el disciplinei bisericii, când învinuirea e bine întemeiată.

 

I Timotei 5:19 Împotriva unui presbiter să nu primeşti învinuire decât din gura a doi sau trei martori.

 

2. Diaconii sunt chemaţi a ajuta pe păstor în însărcinarea administrării bunurilor materiale ale bisericii. Ei au menirea să cultive dărnicia membrilor, să inspire acţiunile filantropice. Ei trebuie să aibă calităţile arătate la I Timotei 3:8-13.

Însărcinarea atât a păstorilor cât şi a diaconilor se face prin punerea mâinilor.

 

Fapte 6:6, 13:3 Atunci... s-au rugat şi şi-au pus mâinile peste ei. I Timotei 4:14 ...cu punerea mâinilor de către ceata presbiterilor.

 

Noi credem şi mărturisim că preoţia, în conformitate cu Noul Testament, nu formează o clasă specială, ci o calitate pe care o are fiecare credincios; ea este universală. Fiecare credincios este un preot. Fiecare are dreptul de a se apropia de Dumnezeu direct prin Domnul Isus, fără alt mijlocitor. Fiecare are dreptul de a oferi jertfe bisericeşti.

 

I Petru 2:5 Voi... sunteţi... o preoţie sfântă să aduceţi jertfe duhovniceşti plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Cristos. I Petru 2:9 Voi sunteţi... o preoţie împărătească. Apocalipsa 1:6 ...a făcut din noi... preoţi pentru Dumnezeu.

 

SIMBOLURILE NOULUI TESTAMENT

 

Noi credem şi mărturisim că Biserica Nou-Testamentală are două simboluri: botezul şi Cina Domnului. Ele nu sunt taine.

1. Botezul. Cuvântul grec pentru botez e baptizo şi înseamnă "afundare". Deci, însăşi traducerea cuvântului arată forma botezului, şi anume că e prin afundare şi nicidecum prin stropire. Afundarea se face o singură dată, în numele Sfintei Treimi.

 

Matei 28:19 Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i ("afundându-i") în Numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh.

 

Botezul este simbolul înmormântării omului vechi şi al învierii omului cel nou, a firii noi, pentru o altă viaţă.

 

Romani 6:4 Noi deci prin botezul în moartea Lui, am fost îngropaţi împreună cu El, pentru ca, după cum Cristos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă.

 

Botezul nu are calitatea de a curăţi păcatele; curăţirea păcatelor o face numai sângele Domnului Isus. Botezul însuşi este mărturia publică a individului că a primit deja această curăţire.

 

Fapte 8:13,21 Chiar Simon a fost botezat... Dar Petru i-a zis: "...inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu... eşti plin de fiere amară". I Petru 3:21 ...botezul, care nu este o curăţire de întinăciunile trupeşti, ci mărturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu.

 

Pentru ca cineva să fie botezat, el trebuie să primească mai întâi mântuirea, ca să aibă un cuget curat; trebuie deci să fi îndeplinit condiţiile mântuirii: pocăinţa şi credinţa. Copiii, întrucât nu pot mărturisi că au îndeplinit aceste condiţii, nu pot fi admişi pentru botez.

 

Marcu 16:16 Cine va crede şi se va boteza va fi mântuit. Fapte 2:38 Pocăiţi-vă şi fiecare din voi să fie botezat... Fapte 8:36-37 "Uite apa; ce mă împiedică să fiu botezat?" Filip a zis: "Dacă crezi din toată inima, se poate".

 

2. Cina Domnului este simbolul morţii Domnului Isus în locul nostru. Ea se compune din pâine şi vin neamestecate. Pâinea frântă ne aminteşte de trupul Lui frânt pentru noi, iar vinul ne aminteşte de sângele Său vărsat pentru spălarea păcatelor noastre.

 

Matei 26:26-28 Isus a luat o pâine şi, după ce a binecuvântat-o, a frânt-o şi a dat-o ucenicilor zicând: "Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu". Apoi a luat un pahar, şi după ce a mulţumit lui Dumnezeu, li l-a dat zicând: "Beţi toţi din el; căci acesta este sângele Meu..."

 

Cina Domnului nu are calitatea de a ierta păcatele. Ea are doar menirea de a ne aminti că pentru iertarea păcatelor noastre a trebuit ca trupul Lui să fie frânt şi sângele Său să fie vărsat. Pentru acest scop El a poruncit ca noi să facem Cina.

 

Luca 22:19 ...să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea. I Corinteni 11:24-25 ...să faceţi... spre pomenirea Mea.

 

Cina se poate lua de către toţi acei ce şi-au mărturisit credinţa în Domnul Isus şi au fost botezaţi.

 

Fapte 2:41-42 ...au fost botezaţi şi stăruiau în frângerea pâinii...

 

De fiecare dată, la Cină, credinciosul trebuie să-şi facă cercetarea de sine.

 

I Corinteni 11:28 Fiecare, dar, să se cerceteze pe sine însuşi şi aşa să mănânce din pâinea aceasta.

 

ZIUA DOMNULUI

 

Noi credem şi mărturisim că ziua Domnului este o rânduială creştină, care trebuie ţinută în continuu, petrecută în închinăciune şi cugetare spirituală, atât în public cât şi acasă. Spre deosebire de vechiul aşezământ, mozaic, când se ţinea ziua a şaptea, creştinii, ca membrii ai aşezământului nou, trebuie să ţină ziua întâi a săptămânii (Duminica) care a fost sfinţită de Dumnezeu prin învierea din morţi a Fiului Său şi prin trimiterea Duhului Sfânt.

Primii creştini au ţinut-o ca zi de închinăciune. În ea trebuie să ne odihnim de lucrurile şi distracţiile trupeşti, având voie să facem faptele milei şi cele care sunt absolut necesare.

Sărbători închinate sfinţilor nu avem.

 

Marcu 16:9 Isus, după ce a înviat în dimineaţa zilei dintâi a săptămânii... Luca 24:1-6 În ziua dintâi a săptămânii, femeile... au venit la mormânt... n-au găsit trupul Domnului Isus... doi bărbaţi, îmbrăcaţi în haine strălucitoare... le-au zis: "...a înviat". Ioan 20:1 În ziua dintâi a săptămânii... Fapte 2:1-4 În ziua cinzecimii (Duminica – n. r.) erau toţi împreună... şi toţi s-au umplut de Duhul Sfânt... Apocalipsa 1:10 În ziua Domnului eram în Duhul... Fapte 20:7 În ziua dintâi a săptămânii eram adunaţi laolaltă ca să frângem pâinea. I Corinteni 16:2 În ziua dintâi a săptămânii, fiecare din voi să pună deoparte... Psalmul 118:24 Aceasta este ziua care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm şi să ne veselim în ea. Levitic 23:15-16 ...de la a doua zi după Sabat... să număraţi cinzeci de zile până în ziua care vine după al şaptelea Sabat; atunci să aduceţi Domnului un nou dar de mâncare.

 

DISCIPLINA ÎN BISERICĂ

 

Noi credem şi mărturisim că Biserica are dreptul de a exercita disciplina frăţească asupra membrilor care s-au abătut de la învăţătura creştină a Cuvântului lui Dumnezeu, prin atitudine, învăţătură sau faptele vieţii. Disciplina constă în mustrare, ridicarea drepturilor şi excluderea din Biserică. Reprimirea unui exclus se va face, la fel, pe baza mărturisirii.

 

Matei 18:15-17 Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el. Dar, dacă nu ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inşi, ca orice vorbă să fie sprijinită de mărturia a doi sau trei martori. Dacă nu vrea să asculte de ei spune-l Bisericii; şi dacă nu vrea să asculte nici de Biserică să fie pentru tine ca un păgân şi ca un vameş. Tit 3:10 După întâia şi a doua mustrare, depărtează-te de cel ce aduce dezbinări... II Tesaloniceni 3:6 În Numele Domnului nostru Isus Cristos, vă poruncim fraţilor să vă depărtaţi de orice frate care trăieşte în neorânduială... I Corinteni 5:11 ...să n-aveţi nici un fel de legături cu vreunul care, măcar ca îşi zice "frate" totuşi este curvar, sau lacom de bani, sau închinător la idoli, sau defăimător, sau beţiv, sau hrăpăreţ... I Corinteni 5:12-13 ...Nu este de datoria voastră să judecaţi pe cei dinăuntru? ...Daţi afară din mijlocul vostru pe răul acela.

 

DESPRE RUGĂCIUNE

 

Noi credem şi mărturisim că rugăciunea este starea de părtăşie intimă a omului cu Dumnezeu. Ea este exprimarea sinceră a lăuntrului în faţa Domnului. Din această cauză nu avem cărţi de rugăciuni şi nu îndemnăm pe alţii să înveţe rugăciuni pe dinafară.

 

Psalmul 62:8 ...vărsaţi-vă inimile înaintea Lui! Psalmul 142:2 ...mă rog către Domnul. Îmi vărs necazul înaintea Lui şi-mi povestesc strâmtorarea înaintea Lui. Filipeni 4:6 ...în orice lucru aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri cu mulţumiri.

 

După starea inimii, rugăciunea poate fi de mulţumire, de cerere şi de mijlocire.

 

I Timotei 2:1 ...să faceţi rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri... Efeseni 5:20 Mulţumiţi totdeauna lui Dumnezeu Tatăl pentru toate lucrurile.

 

Rugăciunea trebuie adresată Tatălui în Numele Domnului Isus, El fiind singurul mijlocitor între om şi Dumnezeu. Rugăciunile adresate sfinţilor credem că nu sunt în conformitate cu Sfintele Scripturi.

 

Ioan 16:23 ...orice veţi cere de la Tatăl Meu în Numele Meu, vă va da. I Timotei 2:5 ...este un singur Mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Cristos.

 

Rugăciunea este absolut necesară vieţii spirituale pentru creşterea, întărirea, ferirea de ispite şi biruinţa asupra vrăjmaşului.

 

Luca 18:1 Isus le-a spus o pildă ca să le arate că trebuie să se roage necurmat şi să nu se lase. I Tesaloniceni 5:17 Rugaţi-vă neîncetat! Matei 26:41 ...vă rugaţi ca să nu cădeţi în ispită. Efeseni 3:16 ...şi-L rog... să vă facă să vă întăriţi în putere.

 

Rugăciunea privată se poate face oriunde, iar rugăciunea comună se face în părtăşie cu ceilalţi credincioşi în biserici.

 

Matei 6:6 Tu când te rogi intră în odăiţa ta... şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns... Matei 14:23 ...S-a suit pe munte să se roage. Matei 26:36,39 ...Isus a venit... în Ghetsemani... şi S-a rugat. Fapte 2:42 Ei stăruiau... în rugăciuni. Fapte 12:5 Biserica nu înceta să înalţe rugăciuni.

 

Rugăciunile pentru cei morţi nu au fost practicate în Biserica Creştină. Noi credem că ele nu au nici o valoare, deoarece cel mort a ajuns la locul lui imediat după moarte, fără să mai fie posibilitate de schimbare de la un loc la altul.

 

Luca 16:26 ...între noi şi voi este o prăpastie mare aşa că cei ce ar vrea să treacă... de acolo la noi să nu poată.

 

DESPRE SFINŢENIE

 

Noi credem şi mărturisim că sfinţirea este lucrarea progresivă pe care o face Dumnezeu prin Duhul Sfânt în viaţa păcătosului mântuit. Ea începe la naşterea din nou şi prin ea suntem făcuţi potriviţi voiei Lui.

 

I Tesaloniceni 4:3 Voia lui Dumnezeu este sfinţirea voastră. I Petru 1:16 Fiţi sfinţi căci Eu sunt sfânt! I Tesaloniceni 4:7 Căci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăţie ci la sfinţire.

 

Ea înseamnă curăţirea de păcat şi punerea la o parte a vieţii pentru Dumnezeu, prin despărţirea de lume. Curăţirea de păcat este făcută de sângele Domnului Isus.

 

I Ioan 1:7 ...sângele lui Isus, Fiul Său, ne curăţeşte de orice păcat. I Corinteni 6:11 ...aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi... Evrei 13:12 ...Isus ca să sfinţească norodul cu însuşi sângele Său...

 

Despărţirea de lume şi punerea la o parte pentru Dumnezeu se face prin Cuvântul lui Dumnezeu şi prin Duhul Sfânt, care ne dă puterea de a ne împotrivi ispitelor şi a trăi voia Lui.

 

Ioan 17:17 Sfinţeşte-I prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este Adevărul. Fapte 2:40 Mântuiţi-vă din mijlocul acestui neam ticălos. II Corinteni 6:17 Despărţiţi-vă de ei, zice Domnul. I Petru 1:2 ...prin sfinţirea lucrată de Duhul, spre ascultare... II Corinteni 3:18 Noi toţi privim... şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă prin Duhul Domnului.

 

Sfinţirea este o lucrare la care Dumnezeu îşi are partea Lui iar omul a lui. Dumnezeu prin Duhul Sfânt influenţează voinţa noastră şi ne dă puterea, iar omul acceptă pentru sine, în totul voia şi puterea lui Dumnezeu.

 

Filipeni 2:13 Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi şi vă dă, după plăcerea Lui, şi voinţa şi înfăptuirea. Evrei 13:20-21 Dumnezeul păcii... să vă facă desăvârşiţi în orice lucru bun, ca să faceţi voia Lui, şi să lucreze în noi ce-I este plăcut. Coloseni 4:12 ...pentru ca desăvârşiţi... să stăruiţi în voia lui Dumnezeu. Coloseni 1:22-23 ...ca să vă facă să vă înfăţişaţi înaintea Lui, sfinţi, fără prihană şi fără vină, negreşit dacă rămâneţi... în credinţă. II Tesaloniceni 1:11 Dumnezeul nostru să împlinească în voi, cu putere, orice dorinţă de bunătate şi orice lucrare izvorâtă din credinţă.

 

DESPRE CĂSĂTORIE

 

Noi credem şi mărturisim că, în conformitate cu Sfintele Scripturi, căsătoria este orânduită de Dumnezeu.

 

Gen. 1:27-28 Dumnezeu a făcut pe om... parte bărbătească şi parte femeiască. Dumnezeu i-a binecuvântat şi le-a zis: "Creşteţi şi înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi stăpâniţi-l".

 

Căsătoria este actul de bună voie prin care un bărbat şi o femeie consimt să trăiască împreună toată viaţa. Bărbatului îi este îngăduit a avea o singură femeie, ca soţie; la fel şi femeii îi este îngăduit să aibă un singur bărbat, ca soţ. După moartea unuia din soţi, cel rămas se poate recăsători.

 

I Corinteni 7:39, Romani 7:2 O femeie măritată este legată de lege, câtă vreme îi trăieşte bărbatul; dar dacă-i moare bărbatul, este slobodă se se mărite...

 

Întrucât şi căsătoria este şi o orânduială cetăţenească, ea trebuie întâi încheiată cu acte după legile Statului, apoi urmează binecuvântarea Bisericii. Noi ţinem ca şi creştinii să încheie o căsătorie numai în Domnul, adică numai cu credincioşi.

 

II Corinteni 6:14 Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. I Corinteni 7:39 ...este slobodă să se mărite cu cine vrea; numai în Domnul.

 

Căsătoria nu trebuie desfăcută prin divorţ. Divorţul este un lucru oprit pentru cei credincioşi.

 

Maleahi 2:16 Căci Eu urăsc despărţirea în căsătorie. Matei 19:6 Deci ce a împreunat Domnul, omul să nu despartă.

 

În cazul de adulter dovedit sau a unei părăsiri răutăcioase a căminului, credem că Sfânta Scriptură admite divorţul.

 

Matei 19:9 Isus le-a răspuns: "...oricine îşi lasă nevasta, afară din pricina de curvie, şi ia pe alta, preacurveşte". I Corinteni 7:15 Dacă cel necredincios vrea să se despartă, să se despartă; în împrejurarea aceasta, fratele sau sora nu sunt legaţi.

 

DĂRNICIA CREŞTINĂ

 

Noi credem şi mărturisim că, potrivit cu învăţătura Cuvântului lui Dumnezeu şi practica primilor creştini, membrii Bisericii sunt datori, în chip moral, să contribuie din bunurile lor pământeşti, de bună voie şi după putinţă, la susţinerea cauzei Evangheliei.

 

II Corinteni 9:6-7 Să ştiţi: cine seamănă puţin, puţin va secera; iar cine seamănă mult, mult va secera. Fiecare să dea după cum a hotărât în inima lui, nu cu părere de rău sau de silă, căci pe cine dă cu bucurie, îl iubeşte Dumnezeu. Exod 25:2 ...să-Mi aducă dar; să-l primiţi pentru Mine de la orice om care-l va da cu tragere de inimă. 35:5 ...Fiecare să aducă prinos Domnului ce-l lasă inima. I Cronici 29:5 Cine vrea să-şi aducă de bună voie darurile înaintea Domnului. Romani 12:8 Cine dă să dea cu inimă largă.

 

1. Susţinerea persoanelor ce se află în slujba Evangheliei pentru a nu duce lipsă.

 

Filipeni 4:16-18 Căci mi-aţi trimis în Tesalonic o dată chiar şi de două ori, ceva pentru nevoile mele. Am de toate şi sunt în belşug. Sunt bogat de când am primit ce mi-aţi trimis... Tit 3:13 Ai grijă de legiuitorul Zena şi Apolo să nu ducă lipsă de nimic din ce le trebuie pentru călătoria lor. III Ioan 6 Vei face bine să îngrijeşti de călătoria lor, într-un chip vrednic de Dumnezeu. I Corinteni 9:14 Domnul a rânduit ca cei ce propovăduiesc Evanghelia să trăiască din Evanghelie. Matei 10:10 ...Vrednic este lucrătorul de hrana lui. I Timotei 5:18 Căci Scriptura zice: "Să nu legi gura boului când treieră" şi "vrednic este lucrătorul de plata lui".

 

2. Ajutorarea săracilor, orfanilor şi văduvelor.

 

Fapte 11:29 Ucenicii au hotărât să trimită fiecare după puterea lui un ajutor fraţilor, care locuiau în Iudeea. Romani 15:26 Căci cei din Macedonia şi Ahaia au avut bunătatea să facă o strângere de ajutoare pentru săracii dintre sfinţii care sunt în Ierusalim. I Corinteni 16:1 Cât priveşte strângerea de ajutoare pentru sfinţi... Ioan 12:7-8 Isus a zis: "...Pe săraci îi aveţi întotdeauna cu voi..." Matei 25:40 Adevărat vă spun, că ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie Mi le-aţi făcut. Deuteronom 14:29 ...orfanul şi văduva... să mănânce şi să se sature pentru ca Domnul Dumnezeul tău să te binecuvinteze... Iacov 1:27 Religiunea curată... este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor...

 

3. Clădirea de locaşuri pentru închinăciune.

 

Exod 35:21 Toţi cei cu tragere de inimă şi bunăvoinţă au venit şi au adus prinos Domnului pentru lucrarea cortului. I Cronici 29:1,9 ...lucrarea este însemnată, căci casa aceasta nu este pentru om ci este pentru Domnul Dumnezeu. Poporul s-a bucurat de darurile de bună voie, căci le dădeau cu dragă inimă Domnului... Ezra 2:68-69 ...au adus daruri de bună voie pentru Casa lui Dumnezeu... au dat la visteria lucrării, după mijloacele lor...

 

MIJLOCITORUL

NOSTRU ÎN FAŢA LUI DUMNEZEU

 

Noi credem şi mărturisim că Isus Cristos este mijlocitorul rânduit în mod divin, între Dumnezeu şi om. Luând asupra Sa natura omenească, totuşi fără păcat, El a suferit şi a murit pe cruce pentru mântuirea păcătoşilor. El a fost îngropat, a înviat a treia zi, şi S-a înălţat la Tatăl, la dreapta Căruia trăieşte pururea ca să mijlocească pentru poporul Său. El este singurul mijlocitor, Profet, Preot şi Împărat al Bisericii Sale.

 

I Timotei 2:5 ...este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Cristos. Evrei 8:6 ...Cristos a căpătat o slujbă atât de înaltă cu cât legământul al cărui mijlocitor este El e mai bun... 9:15 ...El este Mijlocitorul pentru ca prin moartea Lui să capete veşnicia... 9:24 Cristos... a intrat chiar în cer, ca să se înfăţişeze acum pentru noi, înaintea lui Dumnezeu. 12:24 De Isus, Mijlocitorul... 7:25 ...trăieşte pururea ca să mijlocească pentru ei... Fapte 7:56 ...văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu. Psalmul 110:1 Domnul a zis Domnului Meu: "Şezi la dreapta Mea..." I Petru 3:22 ...Isus Cristos, care stă la dreapta lui Dumnezeu, după ce S-a înălţat la cer... Romani 8:34 Cristos... stă la dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi. I Ioan 2:1 Dar dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor pe Isus Cristos...

 

PĂSTRAREA SFINŢILOR ÎN HAR

 

Noi credem şi mărturisim că un credincios mântuit prin jertfa salvatoare a Domnului Isus Cristos în urma pocăinţei personale şi a credinţei, este păstrat în această stare de har prin puterea lui Dumnezeu până în clipa de necredincioşie (când de bună voie părăseşte această păstrare). În acest scop, Dumnezeu a dăruit credincioşilor Duhul Sfânt să-i mângâie, lumineze, călăuzească şi să-i desăvârşească. Această conlucrare între Duhul Sfânt şi om se vede în toate laturile vieţii. În rămânerea în har, se împleteşte voinţa divină cu voinţa omului, cu lupta lui care e sprijinită de puterea lui Dumnezeu, pentru a birui ispitele şi încercările păcatului.

 

Isaia 41:10-13 ...Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare căci Eu sunt Dumnezeul tău, Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare. Căci Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te iau de mâna dreaptă şi-ţi zic: "Nu te teme de nimic, Eu îţi vin în ajutor". Iuda 24 Iar Aceluia, care poate să vă păzească de orice cădere... I Petru 1:5 Voi sunteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu prin credinţă, pentru mântuire... II Petru 2:9 ...Domnul ştie să izbăvească din încercare pe oamenii cucernici. I Corinteni 10:13 Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre, ci împreună cu ispita a pregătit şi mijlocul de ieşire din ea, ca s-o puteţi răbda. Filipeni 1:6 ...Acela care a început în voi această lucrare, o va isprăvi până în ziua lui Isus Cristos. Ioan 10:28 Eu le voi da viaţa veşnică, în veac nu vor pieri şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea. Romani 8:26 Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră...

 

BISERICA ŞI STATUL

 

Noi credem şi mărturisim că autoritatea Statului este de la Dumnezeu, fiind îmbrăcată cu putere pentru păstrarea dreptului, ordinii şi pedepsirea răufăcătorilor. Potrivit cu învăţătura Cuvântului lui Dumnezeu, suntem datori a ne supune legilor, a ne îndeplini îndatoririle cetăţeneşti şi a ne ruga pentru toate autorităţile Statului.

 

Tit 3:1 Adu-le aminte să fie supuşi stăpânirilor şi dregătorilor, să-i asculte, să fie gata să facă orice lucru bun. Romani 13:1-7 Oricine să fie supus stăpânirilor celor mai înalte căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu. Şi stăpânirile care sunt au fost rânduite de Dumnezeu... Tot pentru aceasta să plătiţi şi birurile... I Petru 2:13-14 Fiţi supuşi oricărei stăpâniri omeneşti şi dregătorilor... I Timotei 2:1-3 Vă îndemn... să faceţi rugăciuni... pentru toţi cei înălţaţi în dregătorii...

 

LUCRĂRILE VIEŢII DE APOI

 

1. Starea intermediară

 

(Starea sufletului între moarte şi judecată)

 

Noi credem şi mărturisim că la moartea fizică trupul, care este din ţărână (materie) e coborât în mormânt, iar sufletul care este de la Dumnezeu (spirit) se duce la cer. În acea lume sunt două stări diferite şi complet despărţite: una de fericire, odihnă şi desfătare, numită rai, "Sânul lui Avram", "casa din cer", etc. şi alta de pedeapsă, de chin şi suferinţă, numită iad, "loc de chin", "întunericul de afară", "adâncul", etc.

După moarte, sufletele celor mântuiţi şi împăcaţi cu Dumnezeu se duc în rai, iar ale celor nemântuiţi se duc în iad. În ambele stări sufletele sunt pe deplin conştiente şi sunt în aşteptarea judecăţii. Ele sunt fără trupuri.

 

a) Starea celor mântuiţi

 

Luca 16:22 Cu vremea săracul a murit; şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. Luca 23:43 Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai. II Corinteni 5:1,7-8 Ştim în adevăr că dacă se desface casa pământească a cortului nostru trupesc avem o clădire în cer de la Dumnezeu, o casă, care nu este făcută de mână, ci este veşnică... Pentru că umblăm prin credinţă... suntem plini de încredere şi ne place să părăsim trupul acesta, ca să fim acasă la Domnul. Apocalipsa 6:9-10 ...am văzut sub altar sufletele celor ce fuseseră junghiaţi din pricina Cuvântului lui Dumnezeu şi din pricina mărturisirii pe care o ţinuseră. Ei strigau şi ziceau: "Până când Stăpâne, Tu care eşti Sfânt, drept şi adevărat, zăboveşti să ne judeci..." Fiecăruia i s-a spus să se mai odihnească... Apocalipsa 7:9,14 ...m-am uitat şi era o mare gloată pe care nu putea s-o numere nimeni... care stătea în picioare... îmbrăcaţi în haine albe... Aceştia vin din necazul cel mare; şi şi-au spălat hainele şi le-au albit în sângele Mielului.

 

b) Starea celor nemântuiţi

 

Luca 16:23 A murit şi bogatul şi l-au îngropat. Pe când era el în locuinţa morţilor, în chinuri, şi-a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam, şi pe Lazăr în sânul lui. II Petru 2:9 ...Dumnezeu ştie... să păstreze pe cei nelegiuiţi ca să fie pedepsiţi în ziua judecăţii. 2:4 Căci dacă n-a cruţat Dumnezeu pe îngerii care au păcătuit, ci i-a aruncat în adânc unde stau înconjuraţi de întuneric, legaţi cu lanţuri şi păstraţi pentru judecată... Matei 8:12 Iar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul de afară, unde va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor. 13:49-50 ...vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor buni, şi-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor. II Petru 2:17 ...lor le este păstrată negura întunericului...

 

2. Venirea Domnului

 

Noi credem şi mărturisim că, potrivit învăţăturii Noului Testament, Domnul nostru Isus Cristos, care S-a înălţat la cer, va veni cu slavă şi strălucire pentru a face judecata celor vii şi a celor morţi. Venirea Sa va fi văzută de toţi şi se va petrece în clipa pe care o ştie numai Dumnezeu Tatăl. La venirea Sa, morţii vor învia, iar cei credincioşi, care au rămas în viaţă, vor fi schimbaţi într-o clipă şi răpiţi în întâmpinarea Mirelui.

 

Fapte 1:11 Acest Isus, care S-a înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergând la cer. Matei 24:30, Marcu 13:26, Luca 21:27 ...vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere şi cu o mare slavă. Ioan 14:3 ...Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu să fiţi şi voi. I Tesaloniceni 1:10 ...şi să aşteptaţi din ceruri pe Fiul Său... 4:16 Căci Însuşi Domnul, cu un strigăt cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu se va pogorî din cer... noi cei vii, care vom fi rămas vom fi răpiţi toţi împreună cu ei în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh... Apocalipsa 1:7 Iată că El vine pe nori. Şi orice ochi îl va vedea, şi cei ce L-au străpuns... Matei 24:36 Despre ziua aceea şi despre ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.

 

3. Învierea morţilor

 

Noi credem şi mărturisim că la venirea Domnului, morţii vor învia spre a se înfăţişa înaintea scaunului de judecată; trupurile înviate vor fi schimbate şi ele în nemurire, vor fi asemenea trupului înviat al Mântuitorului. Cu acest trup se va moşteni viaţa de veci, cei mântuiţi în fericirea veşnică iar cei nemântuiţi în pedeapsa veşnică.

 

Ioan 5:28-29 ...vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui, şi vor ieşi afară din ele. Cei ce au făcut binele, vor învia pentru viaţă; iar cei ce au făcut răul, vor învia pentru judecată. Fapte 24:15 ...va fi o înviere a celor drepţi şi a celor nedrepţi. I Corinteni 15:42 ...aşa este şi învierea morţilor. Trupul este semănat în putrezire şi înviază în neputrezire. 15:52-53 ...la cea din urmă trâmbiţă. Trâmbiţa va suna, morţii vor învia nesupuşi putrezirii, şi noi vom fi schimbaţi. Căci trebuie ca trupul acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, şi trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire. Filipeni 3:21 ...El va schimba trupul stării noastre smerite şi-l va face asemenea trupului slavei Sale. Apocalipsa 20:13 Marea va da înapoi pe morţii care erau în ea; Moartea şi locuinţa morţilor au dat înapoi pe morţii care erau în ele.

 

4. Judecata de apoi

 

Noi credem şi mărturisim că fiecare om va fi judecat în mod drept de Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos, pentru a primi răsplata sau pedeapsa, după felul său de vieţuire în viaţa pământească.

 

Fapte 17:30-31 Dumnezeu... a rânduit o zi în care va judeca lumea după dreptate, prin omul pe care L-a rânduit pentru aceasta şi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită prin faptul că L-a înviat din morţi. Romani 2:16 Şi faptul acesta se va vedea când după Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus Cristos, lucrurile ascunse ale oamenilor. II Corinteni 5:10 Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului de judecată a lui Cristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup. Apocalipsa 20:12 Şi am văzut pe morţi, mari şi mici, stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte cărţi au fost deschise şi a fost deschisă şi o altă carte, care este cartea vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea. Fapte 24:25 ...pe când vorbea Pavel... despre judecata viitoare...

 

5. Starea după judecată

 

Noi credem şi mărturisim că după judecată, potrivit Noului Testament, cei mântuiţi vor moşteni viaţa de veci în fericirea cerească, iar cei nemântuiţi vor fi lepădaţi de la faţa lui Dumnezeu în chinul veşnic spre pedeapsa veşnică. În aceste stări va fi fiinţa întreagă: atât trupul înviat, schimbat în nemurire, cât şi sufletul.

 

a) Starea celor mântuiţi

 

Matei 25:46 ...cei neprihăniţi vor merge în viaţa veşnică. Apocalipsa 21:3-4 Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii. El va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui, şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor. El le va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici o tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut. Apocalipsa 22:3-5 Scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi al Mielului vor fi în ea. Robii Lui îi vor sluji. Ei vor vedea faţa Lui şi Numele Lui va fi pe frunţile lor. Acolo nu va fi nici noapte, şi nu vor avea trebuinţă nici de lampă, nici de lumina soarelui, pentru că Domnul Dumnezeu îi va lumina, şi vor împărăţi în vecii vecilor. Matei 25:34 Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia, care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii.

 

b) Starea celor nemântuiţi

 

Matei 25:46 ...aceştia vor merge în pedeapsa veşnică. 25:41 Duceţi-vă de la Mine blestemaţilor în focul cel veşnic, care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui. Apocalipsa 14:10,11 ...va bea... din vinul mâniei lui Dumnezeu... şi va fi chinuit în foc şi pucioasă... şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Apocalipsa 21:8 Dar cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinători la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este iadul, care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua. Apocalipsa 20:15 Oricine n-a fost găsit în cartea vieţii, a fost aruncat în iazul cu foc.